Cum au evoluat picturile murale in Romania? Antichitate vs Prezent.

Picturile rupestre

Bihor, Romania, 33.000-30.000 i.Hr.

     Pestera Coliboaia este situata in Parcul National Apusei, in Bihor, si contine cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrala descoperite pana acum. Datarile cu carbon au rezultat ca aceste picturi ar avea peste 30.000 de ani.

     Pestera a fost mentionata in literatura inainte de anul 1900, dar de-abia in 1982 a fost studiata. Pestera a fost relativ necunoscuta pana in anul 2009 cand au fost descoperite picturi rupestre.

     Picturile si desenele reprezinta animale, realizate in carbune negru. Printre animalele desenate amintim bizoni, ursi si rinoceri, dar si animale neidentificate inca. Rinocerii erau rari acum 30.000 de ani, unii cercetatori nefiind convinsi de vechimea acestor picturi rupestre.

     Un element comun al multor desene este faptul ca sunt reprezentate doar capetele animalelor.

     Aceasta pictura rupestra se incadreaza pe locul 4 in top 15 picturi rupestre importante din lume..

Picturile Bisericesti

     Biserica Arhanghelul Mihail, din Gurasada, se numără printre cele mai vechi biserici de piatră ridicate în România. Lăcaşul ortodox de pe Valea Mureşului nu uimeşte doar prin istoria de şapte secole, dar şi datorită picturilor care îl împodobesc, realizate în cea mai mare parte de meşterul Ioan de la Deva, în secolul XVIII.

     Un loc aparte ocupă pictura din Gurasadului. Conform inscripţiei, nava a fost pictată din nou în 1765. Găsim aici scene şi procesiuni de sfinţi. Caracteristice sunt grupurile de asistenţă, compuse dintr-un conglomerat izocefal, rigiditatea figurilor, pretenţiozitatea desenului şi cutele multe şi mărunte, făcute de stofele care drapează figurile, precum şi indicaţiunile foarte rare de peisaj.

     Datarea picturii în secolul XVIII explică îndeajuns aceste elemente decadente", relata istoricul de artă Virgil Vătăşianu, în volumul "Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara", 1930.

     Scenele Raiului şi Iadului.Pereţii din tinda vechii biserici au fost acoperiţi însă cu o serie de picturi misterioase, chiar şi pentru medievistul Virgil Vătăşianu. Sunt ilustrate scene ale Judecăţii de Apoi, într-un mod mai puţin artistic faţă de restul picturilor din lăcaş, dar la fel de expresiv. Au fost înfăţişate grupuri de oameni goi care îşi primesc pedepse pentru păcatele săvârşite, nuduri feminine încadrate de diavoli, oameni spânzuraţi sau schingiuiţi.

     Altă înfăţişare au însă picturile din tinda acestei biserici. Pe pereţii dinspre sud şi nord sunt reprezentate cerul şi iadul. Între aceste picturi şi toate cele descrise până acum, există o profundă deosebire. Fiecare figură e aici o pată de culoare încadrată de un contur precis, înăuntrul căruia apar linii care indică organismul anatomic. În schimb lipseşte figurilor orice caracter plastic.

     La aceste distincţii se mai adaugă altele: figurile sunt mai repede îndesate decât lunguieţe, mulţimea nudurilor, neîntâlnite nicăieri, prezenţa peisajului indicat prin dunga de pământ, arbori schematici şi fire lungi de iarbă. Toate celelalte sunt opere ale pictorilor cărturari (călugări sau artişti formaţi în atelierele acestora), iar pictorul acestui rai şi iad e pictorul ţăran, pictorul anonim ieşit de-a dreptul din rândul poporului, potrivit historia.ro.

     O dovadă indirectă ar fi multele inscripţii explicative, mai ales referitoare la iad, unde artistul îşi varsă tot veninul asupra femeilor şi a duşmanilor păgâni. E ceva izvorât din simplicitatea şi originalitatea sufletului ţărănesc şi ar fi interesant să se studieze această pictură mai amănunţit", scria Virgil Vătăşianu, în volumul "Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara", din 1930.

Picturile stradale

     In 2019, Bacăul a devenit oraşul din Europa cu cele mai multe picturi murale care purifică aerul. Cum anume? Lucrările au fost realizate folosindu-se un tip special de vopsea, care transformă substanţele poluante din aer, precum oxizii de azot şi de sulf, în nitraţi şi nitriţi inofensivi, care sunt depozitaţi pe suprafaţa vopsită până când sunt eliminaţi de apa de ploaie sau de umiditatea din aer. Printre autorii lucrărilor, se numără şi Obie Platon, un artist cu peste douăzeci de ani de experienţă în arta murală.

     "E greu, după douăzeci de ani de street-art (artă stradală - n. red.), să mai poţi fi provocat de ceva. Aveam în cap de ceva timp provocarea de a realiza un mural pentru nevăzători", spune Obie Platon.

     În Bacău, el a semnat lucrarea "Intuiţia", realizată în colaborare cu mai multe ONG-uri locale, prima pictură murală de mari dimensiuni dedicată persoanelor cu deficienţe de vedere şi tradusă în limbaj Braille. Lucrarea se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi şi are capacitatea de a filtra aerul asemenea unei păduri de copaci de aceeaşi mărime, potrivit organizatorilor proiectului ZidART.

     Obie Platon face atât lucrări murale, cât şi picturi pe pânză sau chiar sculpturi şi instalaţii. Forma pe care o ia arta lui depinde de mesajul pe care vrea să-l transmită. A participat până acum la expoziţii, festivaluri şi proiecte de artă murală în oraşe ca Bucureşti, Hamburg, Shanghai sau Budapesta, iar unele dintre lucrările sale au fost licitate la casa de licitaţii Artmark. În 2013, a colaborat cu Roger Waters pentru concertul pe care fostul membru Pink Floyd l-a avut la Bucureşti, în cadrul turneului The Wall.

     "Instrumentul principal care stă la baza stilului meu este sprayul. Odată cu evoluţia tehnologiei şi cu schimbările politice s-a format acest curent artistic. Pe lângă ulei pe pânză şi sprayuri, mă joc cu multe tehnici cu scopul de a obţine noi experienţe vizuale."

     De unde vine inspiraţia? De oriunde. Din societatea de azi care naşte permanent noi situaţii şi teme ca urmare a implicaţiilor politice, tehnologice, religioase, sexuale, de orice tip. Perseverenţa caracterizează ultimele două decenii din viaţa artistică a lui Obie Platon, iar recent, tocmai ca urmare a consecvenţei, o expoziţie întreagă semnată de el s-a vândut cu peste 400.000 de euro.

     "Unul dintre principiile mele este că, atunci când mi se propune un proiect de către un client, el este conştient de potenţialul meu creativ, lăsându-mi mână liberă. De obicei, nu accept teme care sunt în neconcordanţă cu ceea ce reprezint", spune Obie Platon.

     Tot el este de părere că Bucureştiul are acum un mare potenţial de a deveni un muzeu în aer liber, în condiţiile în care există foarte multe clădiri care au nevoie de regenerare - unele nu la interior, ci mai mult la exterior. Totul trebuie făcut însă organizat, pentru a distinge arta murală de graffiti-urile clasice care împânzesc dintotdeauna blocurile cenuşii.

     "Street-art-ul se studiază, în anumite ţări, în şcolile de artă şi este perceput ca un curent artistic. Consider că fenomenul este într-o continuă ascensiune. Ceea ce ne diferenţiază de pictura de şevalet este provocarea contextului urban, contactul oamenilor de rând cu arta, scopul de a lărgi orizonturi şi suprafeţe neconvenţionale pe care le transformăm în muzee în aer liber", spune Obie Platon.

Graffiti 

     O ramura a picturii stradale prin care se transmit mesaje directe,aparuta inaintea picturilor de genul celor realizate de Obie Platon.În România, termenul modern de graffiti, preluat din Occident, a luat naștere după 1990, când se făcea tranziția spre democrație. Din București, Cluj și Timișoara s-a răspândit în toate centrele urbane.

      Cele mai întâlnite tag-uri din acea perioadă au fost: 7CLICK, AEUL, MSERO, CES. După 2007, fenomenul a luat amploare, iar artiștii noștri au trecut de la imitație la stiluri proprii, căpătând astăzi trăsături distincte.
Primul graffiti al României democratice a fost "Jos Cismarul!", cu referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, apărut în timpul Revoluției din Decembrie. În timpul Mineriadei din 1990, cel mai cunoscut a fost tag-ul "Golan". La începutul anilor 2000, au devenit populare inscripțiile "Vin imediat", cu imaginea lui Nicolae Ceaușescu, sau "Vlad Țepeș Președinte". Din ultimii ani, se remarcă mesajele "Basarabia Pământ Românesc", "Privește cerul..." și "Salvați Roșia Montană". Semnăturile deja consacrate ale unor artiști precum ERPS, ROKY, IRLO, BISEK, SERM, KERO, 7CLICK, LTP, DNK, NPA și mulți alții au apărut imprimate pe zidurile țării. 

     În anul anul 2011 a avut loc la Timișoara Festivalul Internațional de Graffiti, care a adunat laolaltă artiști români și internaționali, dându-le posibilitatea să se exprime liber și legal, în locații bine stabilite, cu panouri special create, pe pereții unor clădiri bine alese pentru a fi înfrumusețate. Evenimentul de-acum 11 ani a fost primul de acest gen din România, desfășurându-se în peste 100 de locații din Timișoara, la care au luat parte 73 de grafferi.

     Printre cei mai cunoscuți grafferi autohtoni se numără AEUL, creatorul personajului porcușor-câine, înfățișat cu limba scoasă pentru a apuca frunzele verzi ale unui copac sau într-o barcă, pescuind. Pisica Pătrată a lucrat la "Îmbrățișare", de la Sibiu, timp de patru zile, peste 30 de ore. O altă lucrare importantă, care poate fi admirată în Capitală, este cea realizată pe poarta Teatrului de Vară Capitol, readus recent la viață.

     Unul dintre primii grafferi din România este ERPS, a cărui semnătură a apărut pe garniturile vechi de metrou sau pe zidurile gri din Capitală.

Graffiti realizat de Pisica Pătrată (numele real – Alexandru Ciubotariu)

     Un graffiti writer din București este Cage (din grupul Sweet Damage Crew), care a înfrumusețat un perete de pe strada Eremia Grigorescu. Muralul reprezintă o fată care ține în mână un geam pe care își desenează propriile vise, propriul univers, având în spate copaci cu ramuri goale și înlănțuite. Recis (și el membru al Sweet Damage Crew) a realizat muralul "Moira", pe bulevardul Dimitrie Cantemir, care o înfățișează pe iubita acestuia torcând, veselă și îmbrăcată în costum popular.

     Trebuie amintit că cea mai mare pictură murală de la noi din țară a fost creată la Timișoara anul trecut, în cadrul proiectului Memoriile Cetății, al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii. Timp de o săptămână, patru artiști români au pictat pe un perete de peste 500 mp fațada unei clădiri industriale de pe malul râului Bega. Pictura înglobează trei portrete, patru stiluri diferite și simbolizează diversitatea, dar și libertatea de exprimare de care avem parte astăzi.

     Graffiti-ul și arta stradală au prins aripi în toate orașele din România, iar artiștii nu doar pictează aceste ziduri, ci le aduc la viață, creând cu măiestrie o artă plăcută ochiului, care te face să te oprești chiar și pentru o clipă din tumultul vieții și să privești un mesaj care se potrivește cu ceea ce gândești sau simți. Unul dintre acești artiști (care merită cu toții menționați și încurajați) este ATOMA, care a realizat o adevărată operă de artă la stația de metrou Piața Romană din București, acoperind o suprafață de 30 mp.

Desenul de pe peretele centrului cultural Point (str. Eremia Grigorescu) e opera lui Cage

      În Galați, anul trecut, ATOMA și-a pus amprenta pe un perete al unei clădiri aproape de malul Dunării, în care a arătat dragostea dintre un nepot și bunicul său, care poartă ochelari VR, ce înfățișează legătura emoțională dintre cei doi în drumul lor prin viață.

     Graffiti-ul nu înseamnă doar mâzgăleli aleatorii pe un perete, ci transmite un mesaj care ne face atenți la un strigăt de disperare sau de bucurie. De la graffiti cu litere sau cuvinte de tip mesaj până la street art sau picturi murale de o deosebită frumusețe, toate aceste manifestări artistice au menirea să ne aducă un strop de liniște în vremuri tulburi.